Prin politica sa de dezvoltare rurală, UE își propune să ajute zonele rurale să facă față multiplelor provocări economice, sociale și de mediu pe care le aduce secolul al XXI-lea. Această politică formează cel de-al doilea pilon al politicii agricole comune (PAC) și vine în completarea sistemului de plăți directe către agricultori și a măsurilor de gestionare a piețelor agricole (primul pilon). O parte din obiectivele sale sunt comune fondurilor structurale și de investiții europene (fondurilor ESI).

Politica UE de dezvoltare rurală este finanțată prin Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR), care dispune de un buget în valoare de 100 de miliarde EUR pentru perioada 2014-2020. Fiecare stat membru primește un pachet financiar pentru această perioadă de 7ani.

Statele membre și regiunile își elaborează propriile programe de dezvoltare rurală în funcție de nevoile din teritoriu.

Acestea trebuie să vizeze, în același timp, cel puțin patru din următoarele șase priorități ale UE:

• să încurajeze transferul de cunoștințe și inovarea în agricultură, în silvicultură și în zonele rurale;
• să sporească viabilitatea și competitivitatea tuturor ramurilor agriculturii și să promoveze tehnologiile agricole inovatoare și gestionarea durabilă a fondului forestier;
• să promoveze organizarea lanțului de aprovizionare cu produse alimentare, bunăstarea animalelor și gestionarea riscurilor în agricultură;
• să refacă, să conserve și să dezvolte ecosistemele care sunt legate de agricultură și silvicultură;
• să promoveze utilizarea eficientă a resurselor și să sprijine tranziția către o economie cu emisii reduse de dioxid de carbon și rezistentă la schimbările climatice în sectoarele agricol, alimentar și silvic;
• să promoveze incluziunea socială, reducerea sărăciei și dezvoltarea economică în zonele rurale.

Prioritățile din domeniul dezvoltării rurale sunt structurate pe arii de intervenție. De exemplu, prioritatea privind eficiența utilizării resurselor include ariile de intervenție „reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și de amoniac din agricultură” și „promovarea conservării și a sechestrării carbonului în agricultură și silvicultură”. În programele lor de dezvoltare rurală, statele membre sau regiunile fixează obiective cantitative pentru fiecare arie de intervenție. Apoi, stabilesc ce măsuri vor lua pentru a atinge obiectivele și ce fonduri vor aloca pentru fiecare măsură în parte. Cel puțin 30 % din fondurile alocate fiecărui program de dezvoltare rurală trebuie rezervate pentru măsuri relevante vizând protecția mediului și combaterea schimbărilor climatice și cel puțin 5 % pentru axa LEADER.